Inteligența artificială transformă rapid modul în care națiunile abordează politica externă și relațiile diplomatice, modelele lingvistice de mari dimensiuni devenind instrumente valoroase în afacerile internaționale.
Cu finanțare din partea Biroului Șefului pentru Digitalizare și Inteligență Artificială al Pentagonului, instituții de cercetare precum Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) experimentează cu sisteme AI, inclusiv ChatGPT și DeepSeek, pentru a aborda probleme complexe legate de război și pace. Cu finanțare din partea Biroului Șefului pentru Digitalizare și Inteligență Artificială al Pentagonului, laboratorul experimentează cu AI-uri precum ChatGPT și DeepSeek pentru a explora modul în care acestea ar putea fi aplicate în probleme de război și pace. Dacă în ultimii ani instrumentele AI au pătruns în ministerele de externe din întreaga lume pentru a ajuta la sarcini diplomatice de rutină, precum redactarea de discursuri, aceste sisteme sunt acum tot mai des analizate pentru potențialul lor de a contribui la luarea deciziilor în situații cu miză ridicată.
Cercetătorii testează potențialul AI de a elabora acorduri de pace, de a preveni războiul nuclear și de a monitoriza respectarea încetărilor focului. Guvernul SUA dezvoltă activ această capacitate, iar atât Departamentul Apărării, cât și cel de Stat experimentează propriile sisteme AI. Marea Britanie lucrează, de asemenea, la „tehnologii inovatoare” pentru a reforma practicile diplomatice, inclusiv utilizarea AI pentru planificarea scenariilor de negociere. Chiar și cercetătorii din Iran explorează aplicații similare.
O aplicație promițătoare presupune simularea liderilor mondiali precum Vladimir Putin al Rusiei și Xi Jinping al Chinei, astfel încât diplomații să poată testa reacții la potențiale crize. Instrumentele AI pot, de asemenea, asista la monitorizarea încetărilor focului, analiza imaginilor satelitare și aplicarea sancțiunilor. „Lucruri care odinioară necesitau echipe întregi pot fi parțial automatizate”, potrivit lui Andrew Moore, cercetător senior asociat la Center for a New American Security.
Viziunea Departamentului de Stat privind integrarea AI este ambițioasă, dar se confruntă cu provocări. „Într-o versiune a viitorului Departamentului de Stat... am încărcat telegrame diplomatice și am antrenat [AI-ul] pe sarcini diplomatice”, iar AI-ul oferă informații utile pentru rezolvarea problemelor diplomatice presante. Scenariul alternativ „arată ca ceva din Idiocracy”, făcând referire la filmul din 2006 despre un viitor distopic.
În ciuda promisiunilor tehnologice, experții subliniază limitări importante. Stefan Heumann, co-director al fundației berlineze Stiftung Neue Verantwortung, remarcă faptul că „relațiile umane — conexiunile personale dintre lideri — pot schimba cursul negocierilor. AI nu poate reproduce acest lucru.” De asemenea, AI întâmpină dificultăți în a evalua consecințele pe termen lung ale deciziilor pe termen scurt.
Pe măsură ce națiunile se întrec în dezvoltarea acestor capabilități, integrarea AI în politica externă reprezintă o schimbare semnificativă în relațiile internaționale, echilibrând inovația tehnologică cu elementele umane de neînlocuit ale diplomației.