Pe măsură ce tehnologiile de inteligență artificială generativă continuă să se dezvolte rapid în 2025, trei preocupări majore domină discursul public: siguranța locurilor de muncă, protecția confidențialității și riscurile de securitate cibernetică.
În ceea ce privește piața muncii, cercetările recente oferă o imagine mixtă. Un studiu McKinsey sugerează că, până în 2030, activități care însumează până la 30% din orele de muncă actuale din economia SUA ar putea fi automatizate – un trend accelerat de IA generativă. Rolurile din suport administrativ, servicii pentru clienți și industria alimentară sunt cele mai expuse riscului de înlocuire. Totuși, contrar previziunilor apocaliptice, un studiu danez recent, care a analizat 11 ocupații și 25.000 de angajați, a constatat că instrumentele de IA generativă precum ChatGPT au avut până acum un impact minim asupra salariilor și nivelului de ocupare, utilizatorii raportând economii medii de doar 2,8% din timpul de lucru.
Îngrijorările privind confidențialitatea s-au intensificat pe măsură ce sistemele de IA generativă procesează cantități uriașe de date personale. Experții în securitate de la IBM avertizează că aceste sisteme pot memora și reproduce accidental informații sensibile din datele de antrenament, fenomen denumit de specialiști „scurgere de model”. Potrivit studiului Cisco Data Privacy Benchmark 2024, deși 79% dintre companii obțin deja valoare semnificativă din IA generativă, doar jumătate dintre utilizatori evită introducerea de informații personale sau confidențiale în aceste instrumente, ceea ce generează riscuri majore de confidențialitate.
Vulnerabilitățile de securitate reprezintă a treia mare preocupare. Evaluările guvernamentale prevăd că, până în 2025, IA generativă va amplifica riscurile de securitate existente, mai degrabă decât să creeze unele complet noi, însă va crește dramatic viteza și amploarea amenințărilor. Guvernul Marii Britanii a avertizat recent că IA generativă poate facilita intruziuni cibernetice mai rapide și mai eficiente prin metode de phishing personalizate și replicare de malware. În plus, capacitatea IA de a genera deepfake-uri și conținut media sintetic convingător amenință să erodeze încrederea publicului în sursele de informare.
Pe măsură ce organizațiile se grăbesc să implementeze IA generativă, experții recomandă adoptarea unor cadre solide de guvernanță a datelor, incluzând minimizarea datelor, criptarea, controalele de acces și audituri regulate de securitate. Fără măsuri de protecție adecvate, tehnologia care promite creșteri fără precedent ale productivității ar putea expune simultan indivizii și organizațiile unor riscuri semnificative.
Cu Gartner estimând că IA generativă va reprezenta 10% din toate datele produse până în 2025 (față de mai puțin de 1% în prezent), urgența de a aborda aceste probleme nu a fost niciodată mai mare.