Dezvoltarea inteligenței artificiale în China a ajuns într-un punct de cotitură, pe măsură ce companii precum DeepSeek și Qwen demonstrează capabilități care rivalizează sau chiar depășesc omologii occidentali, punând sub semnul întrebării ierarhia consacrată a AI dominată de firmele americane.
Modelul V3 al DeepSeek, lansat la sfârșitul anului 2024, i-a impresionat în mod deosebit pe cercetătorii din domeniu prin performanțele sale la testele standardizate de limbaj și raționament. Potrivit mai multor teste de referință, DeepSeek-V3 depășește Llama 3.1 de la Meta și egalează capabilitățile unor modele de top precum Claude 3.5 Sonnet de la Anthropic. Lansarea din ianuarie 2025 a modelului DeepSeek-R1, un model open-source axat pe raționament matematic și rezolvare de probleme, a demonstrat suplimentar progresul Chinei în domeniul AI.
Ceea ce face ca realizările DeepSeek să fie deosebit de remarcabile este eficiența raportată. Deși există controverse privind cifrele exacte, DeepSeek a susținut inițial că modelul său V3 a fost antrenat cu aproximativ 5,6 milioane de dolari folosind circa 2.000 de GPU-uri Nvidia H800 — semnificativ mai puțin decât modelele occidentale comparabile. Această eficiență a costurilor, fie obținută prin arhitecturi inovatoare, îmbunătățiri algoritmice sau alte metode, ar putea marca o schimbare majoră în economia dezvoltării AI avansate.
Progresul Chinei în AI este rezultatul unor ani de planificare strategică și investiții masive. „Planul de dezvoltare a inteligenței artificiale de generație următoare” din 2017 a stabilit AI ca prioritate națională, susținută de planuri de implementare la nivel provincial și finanțare de risc din partea statului. Această abordare coordonată a dat rezultate impresionante la nivelul brevetelor, China reprezentând aproximativ 61-70% din brevetele globale de AI acordate între 2022-2023, comparativ cu SUA, care deține circa 21%.
Totuși, cantitatea nu înseamnă neapărat și calitate. Brevetele americane din domeniul AI sunt citate de aproape șapte ori mai des decât cele chineze (13,18 față de 1,90 citări în medie), sugerând un impact internațional mai mare. În plus, doar aproximativ 7% dintre brevetele chineze de AI sunt depuse și în străinătate, ridicând semne de întrebare privind relevanța lor globală.
Mediul de reglementare din China a jucat, de asemenea, un rol în această avansare a AI. Companiile chineze au beneficiat de o flexibilitate legislativă care a permis startup-urilor să inoveze, deși acestea trebuie să navigheze în continuare sub supravegherea guvernamentală, în special în ceea ce privește controlul conținutului.
Pe măsură ce competiția se intensifică, ambele țări continuă să investească masiv în infrastructura AI și dezvoltarea de talente. Cursa pentru supremația în AI are implicații majore pentru leadership-ul tehnologic, creșterea economică și securitatea națională în anii ce urmează.