RAND Corporation a publicat o analiză majoră a strategiei Chinei în domeniul inteligenței artificiale, evidențiind atât punctele forte, cât și vulnerabilitățile din efortul Beijingului de a domina IA la nivel global până în 2030.
Raportul, intitulat „Full Stack: Politica industrială în evoluție a Chinei pentru IA”, a fost publicat în iunie 2025 de cercetătorii Kyle Chan, Gregory Smith, Jimmy Goodrich, Gerard DiPippo și Konstantin F. Pilz. Acesta oferă o examinare detaliată a modului în care China utilizează instrumente de politică industrială pe întregul lanț tehnologic al IA, de la cipuri semiconductoare la aplicații.
Cercetătorii concluzionează că politica industrială a Chinei în domeniul IA va accelera probabil progresul rapid al țării, în special prin sprijinirea cercetării, dezvoltării de talente, resurselor de calcul subvenționate și aplicațiilor. Modelele chinezești de IA reduc diferența de performanță față de cele mai bune modele americane, iar adoptarea IA în China crește rapid în sectoare precum vehicule electrice, robotică, sănătate și biotehnologie.
Totuși, raportul identifică provocări semnificative pentru ambițiile Chinei în domeniul IA. Țara deține doar aproximativ 15% din capacitatea globală totală de calcul pentru IA, comparativ cu 75% deținută de Statele Unite. Acest lucru evidențiază un deficit major de infrastructură de calcul pe care sprijinul de stat chinez încearcă să îl compenseze. Finanțarea acordată de Beijing pentru cercetarea fundamentală în IA la universități și laboratoare susținute de stat este identificată drept un factor-cheie pentru industria chineză de IA.
Un obstacol major evidențiat în raport este dependența Chinei de tehnologia străină. La o ședință a Biroului Politic din aprilie 2025, președintele chinez Xi Jinping a subliniat importanța „autosuficienței” și crearea unui ecosistem de hardware și software IA „autonom și controlabil”. Beijingul sprijină dezvoltarea unor alternative interne la unitățile de procesare grafică (GPU) Nvidia, precum seria Ascend de la Huawei, care rămân însă în urma concurenței atât la performanță, cât și la volum de producție. Această dependență de cipuri mai puține și mai puțin performante obligă companiile chineze să raționalizeze puterea de calcul, reducând numărul și dimensiunea antrenamentelor și implementărilor de modele pe care le pot efectua.
Pentru a ocoli controalele SUA la export, firmele chineze de IA adoptă diverse strategii, inclusiv stocarea de cipuri, contrabanda și construirea de centre de date în întreaga lume, de la Mexic la Malaezia. Deși sprijinul de stat sporește competitivitatea și accelerează progresul, provocări precum controalele SUA la export și alocarea ineficientă a resurselor pot încetini creșterea. În cele din urmă, raportul concluzionează că dezvoltarea IA în China va rămâne probabil un competitor apropiat al SUA, fiind impulsionată de o combinație între sprijinul de stat și inovația sectorului privat.
Raportul menționează că factorii de decizie chinezi nu sunt concentrați exclusiv pe „câștigarea cursei către AGI” (deși unele companii tehnologice chineze sunt). În schimb, aceștia construiesc o industrie IA de top mondial, rezilientă, menită să stimuleze productivitatea în întreaga economie, cu accent deosebit pe aplicațiile de „tehnologie dură”, precum robotica și automatizarea industrială. Această abordare strategică reflectă viziunea pe termen lung a Chinei pentru autosuficiență tehnologică și transformare economică prin intermediul IA.