O echipă condusă de profesorul Daniel Lidar de la USC a atins ceea ce experții numesc „Sfântul Graal” al calculului cuantic: prima accelerare exponențială necondiționată față de calculatoarele clasice. Folosind procesoarele cuantice Eagle de 127 de qubiți ale IBM, cercetătorii au demonstrat această realizare rezolvând o variație a problemei lui Simon, considerată un precursor al algoritmului de factorizare al lui Shor.
Rezultatele, publicate în Physical Review X pe 5 iunie 2025, reprezintă o schimbare fundamentală în capacitățile practice ale calculului cuantic. „O accelerare exponențială este cel mai dramatic tip de progres pe care îl așteptăm de la calculatoarele cuantice”, explică Lidar, care este și cofondator al Quantum Elements, Inc.
Spre deosebire de afirmațiile anterioare care necesitau presupuneri nevalidate despre algoritmii clasici, această realizare este considerată „necondiționată” – ceea ce înseamnă că avantajul performanței cuantice nu poate fi contestat sau inversat. Cercetătorii au implementat tehnici sofisticate de corecție a erorilor, inclusiv decuplare dinamică și atenuarea erorilor de măsurare, pentru a obține rezultate fiabile în ciuda zgomotului inerent al sistemelor cuantice actuale.
În alte evoluții semnificative din domeniul inteligenței artificiale, Google DeepMind a lansat AlphaGenome, un nou model AI puternic pentru analiza secvențelor ADN. Sistemul poate procesa simultan până la un milion de litere ADN și poate prezice mii de proprietăți moleculare la rezoluție de o singură pereche de baze. Disponibil prin API pentru cercetare non-comercială, AlphaGenome își propune să clarifice modul în care variațiile genetice influențează reglarea genelor și mecanismele bolilor.
„Aceasta este una dintre cele mai fundamentale probleme nu doar din biologie – ci din toată știința”, a declarat Pushmeet Kohli, șeful AI pentru știință la Google DeepMind. Modelul se bazează pe lucrările anterioare ale DeepMind în domeniul genomicii și completează AlphaMissense, specializat în regiunile codificatoare de proteine.
Între timp, Microsoft a anunțat pe 2 iulie că va elimina 9.000 de locuri de muncă la nivel global, reprezentând aproape 4% din forța sa de muncă. Aceasta urmează unor reduceri anterioare de 6.000 de posturi în mai, ceea ce ridică totalul concedierilor din 2025 la peste 15.000. Reducerile vin în contextul în care Microsoft a promis investiții de 80 de miliarde de dolari în cheltuieli de capital pentru anul fiscal 2025, axate în principal pe dezvoltarea infrastructurii AI.
Momentul reflectă o provocare mai largă cu care se confruntă companiile de tehnologie, pe măsură ce echilibrează investițiile masive în AI cu optimizarea forței de muncă. CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, a remarcat recent că până la 30% din codul companiei este acum scris de instrumente AI, semnalând o tranziție către operațiuni tot mai automatizate.