Un studiu revoluționar care a folosit inteligența artificială pentru a analiza scanările cerebrale a dezvăluit impactul neurologic ascuns al pandemiei de COVID-19 asupra persoanelor sănătoase.
Cercetătorii de la Universitatea din Nottingham au utilizat algoritmi avansați de machine learning pentru a examina datele imagistice cerebrale provenite de la aproape 1.000 de adulți din studiul UK Biobank. Antrenând modele AI pe peste 15.000 de scanări cerebrale realizate înainte de pandemie, echipa a creat un instrument sofisticat de predicție a vârstei creierului, capabil să estimeze cât de „bătrân” pare creierul unei persoane comparativ cu vârsta sa cronologică reală.
Rezultatele, publicate în Nature Communications pe 22 iulie, au arătat că persoanele care au trăit în timpul pandemiei au experimentat o accelerare a îmbătrânirii cerebrale cu o medie de 5,5 luni față de cei care au fost scanați exclusiv înainte de pandemie. Remarcabil este faptul că acest efect de îmbătrânire a apărut indiferent dacă indivizii au fost sau nu infectați cu virusul.
„Ceea ce m-a surprins cel mai mult a fost că și persoanele care nu au avut COVID au prezentat creșteri semnificative ale ratei de îmbătrânire a creierului”, a declarat autorul principal, dr. Ali-Reza Mohammadi-Nejad. „Acest lucru arată cu adevărat cât de mult experiența pandemiei în sine, de la izolare la incertitudine, ne-a putut afecta sănătatea cerebrală.”
Îmbătrânirea cerebrală a fost cea mai pronunțată la persoanele în vârstă, bărbați și cei proveniți din medii socio-economice defavorizate. Interesant este că doar cei infectați cu COVID-19 au prezentat scăderi măsurabile ale abilităților cognitive, precum flexibilitatea mentală și viteza de procesare, ceea ce sugerează că modificările structurale ale creierului nu se traduc neapărat în deficiențe funcționale.
Deși studiul nu a investigat intervenții specifice, cercetătorii sugerează că strategiile cunoscute pentru menținerea sănătății creierului—precum exercițiul fizic, somnul adecvat, alimentația sănătoasă și interacțiunea socială—ar putea ajuta la contracararea îmbătrânirii cerebrale asociate pandemiei. Ei menționează, de asemenea, că schimbările observate ar putea fi reversibile, oferind o perspectivă încurajatoare pentru planificarea sănătății publice.
„Concluziile noastre evidențiază necesitatea de a aborda inegalitățile de sănătate și cele socio-economice, pe lângă factorii de stil de viață, pentru a diminua îmbătrânirea accelerată a creierului”, au concluzionat cercetătorii. „Acest studiu ne reamintește că sănătatea creierului este influențată nu doar de boală, ci și de mediul nostru cotidian și de marile perturbări sociale.”