O echipă de oameni de știință de la Universitatea Zhejiang din China a creat un instrument de diagnostic revoluționar care folosește inteligența artificială pentru a detecta boala Parkinson prin analiza cerumenului, obținând o rată remarcabilă de acuratețe de 94,4%.
Echipa de cercetare, condusă de Hao Dong și Danhua Zhu, și-a publicat descoperirile în revista Analytical Chemistry. Abordarea lor se bazează pe faptul că cerumenul conține sebum, o substanță uleioasă a cărei compoziție chimică se modifică odată cu progresia bolii. Spre deosebire de sebumul de pe piele, cerumenul se află într-un mediu protejat, ferit de contaminanți externi precum poluarea sau cosmeticele.
Studiul a implicat colectarea de probe de cerumen de la 209 participanți (108 cu boala Parkinson și 101 fără). Folosind tehnici sofisticate de cromatografie gazoasă cu spectrometrie de masă (GC-MS), cercetătorii au identificat patru compuși organici volatili care apar în concentrații semnificativ diferite la pacienții cu Parkinson: etilbenzen, 4-etiltoluen, pentanal și 2-pentadecil-1,3-dioxolan.
Echipa a dezvoltat apoi un sistem olfactiv bazat pe inteligență artificială (AIO) prin combinarea cromatografiei gazoase cu senzori acustici de suprafață (GC-SAW) și a unei rețele neuronale convoluționale (CNN). Acest model de învățare automată a fost antrenat să recunoască tipare în datele cromatografice care diferențiază probele de la pacienții cu Parkinson de cele ale persoanelor sănătoase.
În prezent, diagnosticul bolii Parkinson se bazează de obicei pe observarea simptomelor fizice, care apar adesea doar după ce a avut loc o neurodegenerare semnificativă. Depistarea precoce este crucială, deoarece majoritatea tratamentelor doar încetinesc progresia bolii, fără a o inversa. Metodele tradiționale de diagnostic, precum scalele clinice de evaluare și imagistica neurală, pot fi subiective, costisitoare și pot rata cazurile aflate în stadii incipiente.
„Această metodă reprezintă un experiment la scară mică, într-un singur centru din China”, a precizat Dong. „Următorul pas este realizarea de cercetări suplimentare în diferite stadii ale bolii, în mai multe centre de cercetare și în rândul mai multor grupuri etnice, pentru a determina dacă această metodă are o valoare practică mai mare.”
Dacă va fi validat în studii mai ample, acest instrument de screening cu cost redus și non-invaziv ar putea revoluționa depistarea precoce a bolii Parkinson, permițând intervenții timpurii și, potențial, rezultate mai bune pentru milioane de pacienți la nivel mondial.